Belgian architect Luc Schuiten envisages that in 2100 “Sustainable development will have become a pleonasm”, and as such, all urban development will inevitably be sustainable. Future cities will see new living and working habits, mobility and interfaces intersecting and co-existing with the natural environment. Local authorities will play a role in this transformative change, notably by working on infrastructure: creating green spaces out of abandoned buildings and spaces, joining the urban net, enabling a pedestrian connexion and infrastructure from one neighbourhood to another. Notwithstanding the environmental benefit of such measures, public spaces will also become spaces for creativity, learning and exchange.

Laeken 1800- 2200, La Cité végétale, Luc Schuiten. Source: Vegetalcity. 

This article looks closer at the need for green revitalisation and regeneration in the context of the URBACT GreenPlace Action Planning Network, one of  30 URBACT Action Planning Networks running from June 2023 to December 2025. Led by Wroclaw (PL), GreenPlace addresses unused, abandoned and forgotten places with green revitalisation and regeneration efforts – all involving the local community. 

The issue of forgotten and unused urban spaces

The urban landscape in Europe has evolved over the last decades. Former industrial or rail infrastructures, factories, construction sites, slaughterhouses, large health and social care facilities, shopping centres, offices or incomplete buildings and city centres, former military barracks, parks and greenfields – a variety of buildings and spaces have lost their original functions, left unused, abandoned and/or forgotten. 

Bucharest Delta. Source: Marcelline Bonneau.

These buildings and sites can be abandoned or unused for a variety of reasons:

- radical changes, conditioned by historical or economic events;

- negative connotations linked to places;

- the natural toll of time pr dereliction;

- social, historical and economic changes in a city;

- population shifts from rural to urban areas and changes in residential patterns (e.g. larger houses, fewer people per family unit);

- the low price of undeveloped greenfield land compared with the high cost of redeveloping land (e.g. regeneration of brownfields); or

- becoming too expensive to maintain.
 

Addressing the management of these under-used land, spaces and buildings is a key focal point of European regional development policy and funding frameworks. On the one hand, if nothing is done, these spaces will have a negative impact on the environment and biodiversity. For example, former storage and manoeuvring yards can form ‘heat islands’ and stored pollution can lead to further problems related to, among other things, rainwater management. Unused public spaces can also negatively impact land use, not accounting for land pressure and uncontrolled urban development (sprawl), and socio-economic inequity and insecurity. 

On the other hand, if we do something, we’ll see a positive impact on the environment. Nature-based solutions, brownfield regeneration, green infrastructure and other technical green solutions – including retrofitting or energy networks – can increase biodiversity, protect habitats, attract new fauna and flora  and integrate climate adaptation solutions, for example, related to rainwater management, water retention, cool islands, etc.  

Cities involved in URBACT networks, such as Lille (FR) and Heerlen (NL), serve as case studies on the positive impact of greener rehabilitated public spaces in their communities. Policy recommendations for the reuse of spaces and buildings include, among others: involving architects and planners in the development of land-use plans; fixing realistic land and financial budgets; considering public-private partnership models.

The need to develop green revitalisation and regeneration

Green revitalisation and regeneration are a prominent way of addressing unused, forgotten and abandoned places, both as a means to sustainable urban development and ends in themselves. The most common principles underpinning these concepts are addressed in the following approaches:

GreenPlace: 10 cities revitalising forgotten urban spaces with local communities

The above approaches to green revitalisation and regeneration form the core of the GreenPlace Action Planning Network. Led by the City of Wroclaw (PL), partner cities include Boulogne-sur-mer Développement Côte d’Opale (FR), Bucharest-Ilfov Metropolitan Area Intercommunity Development Association (RO), Cehegin (ES), Limerick (IE), Löbau (DE), Nitra (SK), Onda (ES), Quarto d’Altino (IT) and Vila Nova De Poiares (PT).

The variety of partner profiles stresses the richness and added value of such a diverse partnership. Some of these cities are small (e.g. Vila Nova de Poiares has 7.281 inhabitants) others are very large (e.g. Bucharest-Ilfov, with 2.298.000 inhabitants). Some are rural areas (e.g. Quarto d’Altino), some are very urban (e.g. Wroclaw), while others are considered developed (e.g. Limerick) or less developed (e.g. Nitra).

The partner cities may be in different stages of green revitalisation and community engagement. They may face different contexts and challenges, as indicated in the GreenPlace baseline study, which details the context, methodology and roadmap of the Action Planning Networks. Regardless of these differences, they are already learning so much from each other!

In particular, city partners are focusing on the following main categories of forgotten and unused urban spaces:

- Abandoned buildings: a Noodle Factory in Löbau, a Civic Centre in Quarto d’Altino;

- Forgotten buildings (yet, partially in use): the Popowice Tram Depot in Wroclaw, the Victorei Tram Depot in Bucharest-Ilfov; 

- Unused green areas: a medieval wall in Limerick, a Green Zone in Vila Nova de Poiares, Ejidos in Cehegin; and

- Unused built areas: a future Green Lung in Onda, the Station-Bréquerecque area in Boulogne-Sur-Mer, Martin’s Hill – a former military barracks site in Nitra.

In Löbau, partners have reported back on involving the local community in plans to revitalise an abandoned factory site.

URBACT Action Planning Networks: greener horizons

More updates are still to come from the GreenPlace Action Planning Network as the work progresses. 

In the broader scheme of the URBACT IV programme, GreenPlace is not the only URBACT Action Planning Networks making cities greener. COPE, Let’s Go Circular, BiodiverCity, Eco-Core and In4Green are a few others worth exploring!

This article was updated in April 2024. The original version was submitted by Marcelline Bonneau on 19/12/2023.

It’s been over 25 years since the signing of the Treaty of Amsterdam, the legal document that made gender equality compulsory in the European Union. The work on the topic however has a longer history, as even before that, a handful of Member States were already enacting their own gender equality policies. 

A wide range of laws and measures that have been put in place to combat inequality in the last quarter century, and yet it continues to be a main policy topic. So, why are we still talking about gender equality? Haven’t we moved beyond this topic?

Unfortunately, the reality is that not only haven’t we closed the gap between men and women in terms of wages, pensions, school achievement, participation in STEM fields, number of political representatives, and many other topics; in fact, recent data from the European Institute on Gender Equality (EIGE) shows that, on the whole, the EU-27 are still far from achieving gender equality. These statistics, which come from the Gender Equality Index 2022, attributed the stalling or fluctuations in progress predominantly to the gendered effects of the COVID-19 pandemic.

While all 27 Member States have enacted federal laws to translate the principle of gender equality into the national legal framework, implementation at local level remains uneven and tends to favour certain topics, despite the fact that women continue to experience urban spaces, public services, the labour market, education and training and even healthcare in Europe differently than men. Despite nearly a quarter-century of policy, the role of gender equality as a cross-cutting topic that is vital to all policy areas remains poorly understood. 

This does not mean that there haven’t been some positive trends. Disparities between Member States have decreased between 2010-2022. Furthermore, there has been an increase of women in decision-making roles across 19 Member States since 2020. According to the Gender Equality Index 2023, this is a key driver of gender equality, more generally. 

A handful of cities and regions, for example Vienna (AT), Barcelona (ES), Umeå (SE) and the Basque Country (ES), have made a concerted point of focusing on the role of gender in urban and regional development and have worked to push policy innovation and new approaches, including in sectors which were previously not considered relevant. Some of these cities are documented in URBACT’s Gender Equal Cities - Inspirations and Knowledge series, which is filled with testimonials and interviews from URBACT experts, partners and workshop coordinators.

However, the reality for many more municipalities, intermunicipal areas and regional authorities in Europe is that their work on gender equality implementation is hampered by knowledge and data gaps, lack of dedicated personnel, lack of awareness, lack of political support and both active and passive resistance. 
For gender equality to become a reality in European cities and regions, it is critical not only to work across sectors and with a variety of stakeholders but also to work on awareness, acceptance and training at the municipal or organisational level, identifying and actively combatting stereotypes and raising awareness and allyship among men, who are all too frequently missing from the conversation. Networking and peer learning between municipalities can help transfer knowledge and effective practices as well as increase the effectiveness of those working on this topic and the policies they develop.

FEMACT-Cities & gender equality policy: taking on the implementation gap

Against this backdrop, the URBACT FEMACT-Cities Action Planning Network seeks to improve the implementation of gender equality on a local level and to increase innovation and knowledge sharing in gender equality in topics shared by the partners. Following on the success of other cities, the network’s work plan will focus on both internal and structural gender mainstreaming in the partner organisations and three thematic clusters shared by the partners: urban development, labour market and training, and health and safety. The goal of the network is to create cities and regions in which all residents, irrespective of gender, can experience freedom of movement, freedom from violence, freedom from fear, freedom to pursue their dreams, and freedom to reach their full potential.

FEMACT-Cities is composed of eight partners (Länsstyrelsen Skåne (SE), Comunidade Intermunicipal da Região de Coimbra (PT), Clermont-Auvergne Métropole (FR), Kraków (PL), Turin (IT), Municipality of Postojna (SI), Cluj Metropolitan Area Intercommunity Development Association (RO), and Szabolcs 05 Regional Development Association of Municipalities (HU)) who have embarked on a two-year journey of learning, sharing and testing in order to create integrated action plans for their local policy challenges. This network will tackle a host of topics, including gender-based violence, women’s health issues and gendered approaches to mobility planning. It will build on and complement the work of the URBACT Action Planning Network GenderedLandscape (2019-2022).

Doing the work: more from URBACT

To learn more about URBACT’s work on gender equality and how it affects your sector, check out the Gender Equal Cities report (2022), which is packed with case studies, helpful tools and methods. 

Watch this video for an introduction to gender-responsive public procurement.

You can also get a refresher on 10 times URBACT has driven change for gender equal cities in recent years.

Photo by Christian Lue.

Submitted by Mary Dellenbaugh on 28/11/2023.
 

Experiența Rețelei URBACT

Pe scurt, Rețelele URBACT sunt disponibile pentru orașe, zone metropolitane, districte, cartiere și alte entități publice echivalente, având de obicei o durată de 2,5 ani și implicând parteneri din diverse țări.

Apelul lansat anul trecut a fost dedicat Rețelelor de Planificare a Acțiunilor, iar un nou apel va fi lansat înainte de încheierea programului. Apelul dedicat Rețelele de Transfer de Inovare este deschis până la data de 20 martie 2024, iar un Apel pentru Bune Practici va fi deschis în perioada 15 aprilie - 30 iunie 2024.

Este extraordinar de satisfăcător și motivant să interacționezi cu colegi din alte orașe din Europa, toți având ca obiectiv stimularea schimbării. Observând câteva exemple recente, se elaborează planuri pentru mobilitate urbană durabilă în Letonia, Lituania, Croația, Polonia, Italia, Spania și Slovenia. Comunitățile urbane din Bulgaria, Ungaria, Slovenia, Portugalia, Spania, Italia, Irlanda, Țările de Jos și Bosnia-Herțegovina își refac legăturile dintre orașe și natură. Alte rețele și-au asumat angajamentul de a înțelege motivele pentru care orașele mai mici sunt mai fericite, accesul la locurile de muncă pentru tinerii din mediul urban și alte aspecte relevante.

Obțineți cele mai recente informații din aceste rețele în articole tematice elaborare de experții care le coordonează!

Transferul de Inovare: un nou tip de parteneriat

Spre deosebire de alte tipuri de Rețele URBACT, Partenerii Lideri ai Rețelelor de Transfer de Inovare trebuie să fi fost implicați în proiecte finanțate în cadrul Inițiativei „Actiuni Urbane Inovatoare” (UIA) între anii 2016 și 2023.

În decurs de 24 de luni, orașul cu un proiect UIA va transfera experiență și cunoștințe către alte orașe, urmând trei etape: Înțelegere, Adaptare și Pregătire pentru reutilizare. Un rezultat cheie pentru fiecare oraș implicat va fi dezvoltarea unui Plan de Investiții solid.

Mai multe informații despre acest nou apel (inclusiv cerințele de eligibilitate) sunt disponibile în Termenii de Referință. De asemenea, a fost redactat un articol referitor la ideile de proiecte pentru Rețelele de Transfer de Inovare, identificate cu ajutorul Instrumentului de Căutare a Partenerilor, alături de înregistrarea sesiunii online de informare privind stabilirea unor parteneriate solide susținută de reprezentanții Secretariatului Comun URBACT.

Evoluția și transformarea Rețelelor URBACT

Multe orașe au evoluat în cadrul Rețelelor URBACT. Este important să evaluăm această evoluție, analizând exemplele din rețelele anterioare. Aceste realizări ilustrează Metoda URBACT - capacitatea sa de a aduce împreună oameni și comunități - și evidențiază încrederea și spiritul de echipă dezvoltate între parteneri.

În ceea ce privește domeniul tehnologiei și tranziției digitale, ne vin în minte proiectele Techtown și TechRevolution, alături de TechRevolution 2.0. Similar, rețeaua inițială de planificare a acțiunilor PROCURE a evoluat ulterior în Rețeaua de Transfer Making Spend Matter. Ambele cazuri au implicat multe orașe comune, inclusiv aceleași orașe care au acționat ca Parteneri Lideri.

În alte situații, o tematică specifică a fost utilizată ca un element comun și ca o oportunitate pentru orașe să progreseze și să exploreze noi direcții. Acesta a fost cazul rețelei AGRI-URBAN, în care mulți parteneri s-au orientat către oportunitățile oferite de Horizon 2020, în timp ce alți parteneri au dezvoltat o rețea de transfer URBACT, numită BioCanteens, care ulterior a avut o continuare, BioCanteens 2. Este important de menționat faptul că Partenerul Lider al ambelor Rețele BioCanteens, Mouans-Sartoux, un mic oraș din Franța, a fost inițial un partener nou venit în proiectul AGRI-URBAN.

Anumite orașe au continuat să implementeze proiectul Erasmus PART-Y în domeniul serviciilor pentru tineret și participarea sensibilă la gen. În timp ce un partener de proiect din Rețelele de Implementare CREATIVE SPIRITS a urmărit implementarea proiectului său cu finanțare din Acțiuni Urbane Inovatoare, partenerii din Rețeaua de Transfer Re-growCity au inițiat un proiect cu EuroTowns. Mai recent, unele dintre orașele din Rețeaua de Planificare a Acțiunilor SibDev au avut licitația lor pentru un proiect Interreg Europe aprobat. În același timp, un partener de proiect din cadrul Rețelelor de Implementare CREATIVE SPIRITS a urmărit implementarea proiectului său cu finanțare de la Urban Innovative Actions, iar partenerii din Rețeaua de Transfer Re-growCity au inițiat un proiect cu EuroTowns. Recent, unele orașe din Rețeaua de Planificare a Acțiunilor SibDev au obținut aprobarea pentru un nou proiect finanțat prin Programul Interreg Europe.

Mai multe rețele sau părți ale acestora au colaborat în trecut în diverse moduri și configurații, atât în cadrul URBACT cât și în afara acestuia; spre exemplu, peste 30% dintre orașele din cadrul URBACT III au aplicat pentru programul Horizon 2020 după încheierea rețelelor lor. Rețeaua inițială Electric Vehicles in Urban Europe a transformat rezultatele într-un proiect demonstrativ în valoare de milioane de euro.

Înainte să începi căutarea partenerilor, reamintește-ți aceste sfaturi testate pentru a construi un parteneriat solid și durabil...

1. Cu cât sunt mai mulți, cu atât mai bine.

Nu există ,,mărimea perfectă" pentru un parteneriat, dar este mai bine să alegeți mai mult decât numărul minim de parteneri. Un partener ar putea să renunțe în ultimul moment sau să se alăture altui proiect, să nu transmită Scrisoarea de Angajament semnată la timp, etc.

Sfat URBACT: După aprobarea unei Rețele URBACT și începerea activităților, este posibil ca unii parteneri să fie mai puțin activi decât se anticipa. Prin urmare, este important să evitați dezvoltarea unui parteneriat cu numărul minim de parteneri, deoarece aceștia ar putea să fie ,,parteneri pasivi".

2. Analizează argumentele furnizate

Încrederea este un element esențial în orice parteneriat. După ce un potential partener a fost identificat, este crucial să se înțeleagă exact ceea ce caută într-un parteneriat. Este vorba de bani? Dezvoltarea profesională? Oportunitatea de a îmbunătăți abordările participative și integrate? Sau pe posibilitatea de a elabora un plan care să aibă mai multe șanse de a obține finanțare europeană și națională?

Asigurați-vă că partenerii aplică pentru a obține finanțare pentru motivele legitime. Încercați să identificați posibile semnale de alarmă în interesul partenerilor candidați; de exemplu, dacă:

• doresc să devină un oraș URBACT cu subiectul meu, indiferent de rețea;
• doresc să devină un oraș URBACT,  chiar dacă nu dispun de resursele necesare pentru a gestiona eficient subiectul și pentru a avea un impact semnificativ la nivel local;
• sunt mai interesați de buget decât de provocarea politicilor;
• sunt un politician ambițios fără angajament din partea administrației municipale (inclusiv al personalului care poate participa la întâlniri etc.
• sunt un funcționar ambițios fără susținerea politică din partea celor care înțeleg importanța proiectului.

Un alt indiciu semnificativ este promptitudinea de răspuns a unui potențial partener în fazele incipiente ale colaborării. Dacă trebuie să fie ,,urmărit” pentru a furniza informații și contribuții, acest lucru ar putea indica o eventuală problemă.

3. Asigurați un echilibru (geografic)

În cadrul diferitelor Rețele URBACT, s-au format parteneriate de succes cu orașe de dimensiuni diverse, din diferite contexte regionale și în stadii distincte de dezvoltare. De fapt, procesul de învățare nu se desfășoară doar într-o singură direcție, de la parteneri considerați ,,bine dezvoltați" către cei ,,mai puțin dezvoltați". Există întotdeauna perspective interesante de descoperit prin schimbul de experiențe și vizitele pe teren, care stimulează reflecția și gândirea inovatoare. Esențial este să evidențiați clar raționamentul de a lucra în această formație, arătând că partenerii au un interes comun în abordarea provocării și au stabilit acest lucru în prealabil, înainte de a depune cererea.

În funcție de tipul de rețea, cerințele de eligibilitate pot varia (deci, verificați întotdeauna Termenii de Referință pentru fiecare apel).

4. Verifică direcțiile (comune)

Pe lângă număr și locație, aveți în vedere coerența și complementaritatea în ceea ce privește nevoile, așteptările și implicațiile posibile ale partenerilor.

Nu acceptați parteneri noi pe baza principiului "primul venit, primul servit". Acordați-vă timp să discutați cu persoanele relevante dintr-un oraș partener candidat înainte de a decide lista finală a parteneriatului. Evitați orașele care se adresează prin intermediul consultanților - acest lucru poate sugera că orașul nu este cu adevărat interesat și/sau nu are capacitatea de a deveni un partener angajat și activ.

Din experiența noastră, un element esențial al unui parteneriat productiv este un interes și o nevoie autentică și comună în jurul unei anumite provocări, fie că este vorba de mobilitate, tranziție digitală sau altceva. Fiecare partener trebuie, de asemenea, să se implice cu adevărat în toate aspectele Programului URBACT. Aceasta înseamnă participarea la toate întâlnirile, deschidere și sinceritate, precum și disponibilitate și entuziasm pentru finalizarea sarcinilor conexe și sprijinirea celorlalți. Aceasta implică familiarizarea cu Metoda URBACT, consolidarea capacității locale și întegrarea temelor transversale ale URBACT, cum ar fi digitalul, mediul și egalitatea de gen, în elaborarea politicilor.

5. Acordă respect

Un sentiment de respect poate fi de mare ajutor în cadrul parteneriatelor - fie că este exprimat prin respectarea termenelor limită sau prin adoptarea cu seriozitate a planului propus de Rețea. Un parteneriat eficient nu neglijează niciun aspect. Acest lucru presupune să se analizeze cu atenție cât timp și efort vor fi necesare pe parcursul celor 2,5 ani. Pot orașele partenere să angajeze resursele potrivite? Pot identifica finanțarea potrivită? Sunt ei în măsură să aloce sau să angajeze personalul adecvat pentru a îndeplini rolurile solicitate prin proiect la nivel local? Au ei o echipă financiară capabilă să prezinte rapoartele la timp și să înțeleagă procedurile de control? Sunt pregătiți să înființeze și să conducă grupul local și să încurajeze părțile interesate locale să se implice atât la nivel local, cât și la nivel transnațional?

6. Experiența nu este totul.

Nu toate orașele din Europa au avut șansa de a participa în cadrul unei Rețele URBACT și de a experimenta ,,călătoria de învățare URBACT". Prin urmare, principiul de orientare al URBACT este de a promova participarea unui număr cât mai mare de orașe în Rețelele URBACT. caută în mod special să sprijine orașele care sunt noi în cadrul programului, adică acelea care nu au fost parteneri în URBACT II sau III. Este esențial să se analizeze toate aceste aspecte în procesul de selecție a partenerilor, fără a afecta calitatea și relevanța propunerii de proiect.

7. Și nu în ultimul rând: profită de instrumentele și resursele URBACT.

Nu știi unde să găsești candidați potriviți? Soluția ușoară este disponibilă prin intermediul Instrumentului de Căutare a Partenerilor URBACT. Pentru a profita la maximum de acest instrument, trebuie să știi ce anume cauți... și acest lucru depinde de apelul în cauză.

Chiar dacă platforma poate iniția numeroase schimburi și permite utilizatorilor un prim contact, suntem conștienți că multe parteneriate se formează în afara mediului online. Evenimentele URBACT – în special EU City Labs și City Festivals – reprezintă o modalitate excelentă de a intra în legătură cu alte orașe și de a întâlni noi colegi. Următorul Festival al Orașelor URBACT va avea loc în perioada 8-10 aprilie 2025, într-un oraș din Polonia și va fi o ocazie perfectă pentru a găsi parteneri pentru apelul dedicat Rețelelor de Transfer (care se va deschide, de asemenea, în aprilie 2025).

O altă cale de a obține o perspectivă asupra altor propuneri și oportunități este să contactați Punctele Naționale URBACT (PNU). Acestea sunt practic ambasadorii programului, care promovează URBACT și transmit informații despre acesta în mod constant, în limba națională. Pentru a disemina informații despre apel, PNU organizează evenimente de informare de tipul Infodays, atât în format fizic, cât și online, la care orașele sunt încurajate să participe.

Sunteți interesat să deveniți partener de proiect într-o Rețea de Transfer de Inovare? Găsiți câteva link-uri utile către documentele principale (Termenii de Referință, Ghidul aplicanților, Manualul Programului) și descoperiți Infograficul la următorul link (sub secțiunea „Documente”).

Dacă doriți să aflați mai multe despre proiectele și partenerii viitoarelor Rețele de Transfer de Inovare, citiți acest articol și urmăriți sesiunea URBACT de informare online despre formarea unui parteneriat puternic în contextul apelului pentru Rețele de Transfer de Inovare. De asemenea, Secretariatul Comun URBACT oferă o serie de webinarii și diferite materiale de informare.

Pentru orice fel de întrebare privind apelul dedicate Rețelelor de Transfer de Inovare, Secretariatul Comun URBACT pune la dispoziția potențialilor aplicanți adresa de email itn@urbact.eu.

URBACT’s call for Innovation Transfer Networks is open, and with it, the Partner Search Tool is updated and ready to help cities develop European partnerships. 

Running until 20 March 2024, this call for networks is slightly different from other URBACT calls: the pool of available project ideas is based on Urban Innovative Actions projects carried out between 2016 and  2023 and only those cities can lead the transfer network. This is a unique opportunity to adapt a newly tested innovation to your city. 

There are currently over 20 topics to choose from, covering urban poverty, migration, housing, security, renewable energy, land and air quality, culture and heritage, demographic change and digital transition. 

We’ve taken a closer look at the pool of ideas, to help you identify the ones that could interest your city the most.

Energy

Energy poverty is a priority topic in many European cities, particularly as energy prices spiked following Russia’s ongoing war of aggression in Ukraine. Getafe (ES) has developed a new, data-driven model to identify and prevent energy poverty, collaborating across departments to identify hidden poverty. Targeted actions can then be carried out at the level of the individual, building or neighbourhood. Getafe showed that the approach was effective in reducing energy vulnerability. Does this sound like a tool your city could use? 

Building on the participatory approach to energy transition, Leidel (BE) has put a local energy community in place, to provide affordable, renewable, locally-produced and autonomously managed electricity for citizens. RE/SOURCED builds on the momentum for clean energy across Europe, in line with the Clean Energy for all Europeans package. Its results are highly relevant for other cities putting circularity and citizens and the centre of the energy transition.

Air/soil quality

Cities looking to make advances in the quality of the air or the soil should look at three innovative actions in particular. Baia Mare (RO) proposes a revolutionary approach for reclaiming heavy metal-polluted land using plants and returning the land to the community. An adaptable dynamic platform and toolkit can help you determine the best use for the land. Two Italian cities have developed citizen-centric and data-led models to improve air quality. Ferrara (IT) has set up low-cost sensors and mobile air quality stations to map high emission zones and transform them into urban green forests. Portici (IT) also developed a widespread monitoring system based on citizen science, combined with educational activities and events to promote behavioural change.

Digital tools

Digital tools have been put to use in cities to support policy and decision-making in different domains. Vienna (AT) has developed ICT solutions to set new standards in building applications and planning permissions. The tool can be adapted to other permit processes in cities – making bureaucracy more efficient, more transparent and more cost effective. Heerlen (NL) has created an innovative digital platform to enhance public space, foster community engagement and revitalise local areas. It crowdsources public maintenance tasks, which citizens can carry out in return for credit that can be used in local shops and bars. A digital approach was also taken by Ravenna (IT) for an urban regeneration process in one neighbourhood, Darsena. Combining collaborative data collection, the digital infrastructure supports decision-making, storytelling and promotion. It has shown increased engagement in Darsena’s evolution from an abandoned dockland to an attractive urban ecosystem. The network could focus on adapting both the technological and methodological processes to other cities. 

Rennes (FR) has taken on the issue of e-government solutions directly, designing a portal for the use and re-use of data while guaranteeing privacy and public service interests. The Reusable Urban Data Interface is 100% open source and ready to scale up to cities seeking to harness local data. 

Jobs & skills

The emphasis on green and digital transitions means that the skill profiles of the workforce in a city must adapt and evolve to these transitions. Eindhoven (NL) faces a paradox that, despite high economic growth, there is a significant shortage of qualified personnel, particularly in low-carbon technology development. The Platform4Work redesigns the employment journey, developing a ‘skills passport’, restructuring educational programmes and bringing employers and jobseekers closer together. Aveiro (PT) positions itself as a territory of digital innovation, but has faced severe shortages of digital skills. The city set up the first Tech City Living Lab to attract and retain talent through STEAM education, training, technology and addressing local challenges. Cuenca (ES) uses its specific location within a forest region to build an innovative bio-economy sector, combining training, research, and the incubation and acceleration of forest-related businesses. The award-winning model can be transferred to other EU cities with a forest or other niche bio-economy sector. 

Culture/heritage

Cities must use all of the resources available to them to improve citizens’ quality of life, whether digital, physical or cultural. In Újbuda (HU), culture and digital platforms were combined to create a bottom-up creative cultural resource management tool to strengthen social cohesion. Alongside the digital sphere, a physical cultural institution was created, integrating local cultural and technological initiatives, bringing together the local community, public and private sectors. Cities can explore low-budget interventions as well as major investments. Chalandri (EL) focused on an ancient monument – in their case, the Hadrian Aqueduct – as a vehicle for urban regeneration and revitalising community life. Using a cross-sectoral approach, it co-creates local projects and cultural events with communities, valorising local history and improving care of water and natural resources. It can be adapted to other cities with different types of local heritage, to build trust and nurture communities. In Tilburg (NL), the city uses culture as an agent for social transformation. Developing a cultural ecosystem in an ethnically mixed and disadvantaged area helps bridge the gap between those in the margins, and the public services they interact with. More than 3 000 young people were reached through 150 projects, with positive effects on health, behaviour and public safety. 

Social inclusion

Many cities are taking innovative and participatory approaches to tackling long-standing issues of social exclusion. Seraing (BE) takes on isolation and community-building through an experimental project to revitalise public spaces in the town centre. An inclusive urban planning process and training of local residents reinvented the spaces, resulting in ongoing civic projects. A more tailored approach was tested in Landshut (DE) to overcome the vicious cycle of single parents unable to work due to lack of childcare. Focusing on healthcare professions, which require long and flexible work hours, the city developed a new form of flexible childcare. Single parents receive training in childcare to look after the children of healthcare workers, in an interconnected building. This represents a novel approach to tackling the shortage of skilled workers in some professions that disproportionately affect women. 

Verona (IT) is tackling loneliness, brought about by changing demographics and an erosion of family networks. By developing a ‘loneliness index’ and activating community resources in a combined approach, they aim to identify and reduce symptoms of loneliness for increased wellbeing.  

Brussels (BE) is taking on the affordable housing headache that many citizens face through a co-housing project, developed within the framework of a Community Land Trust. By separating the ownership of the land from the ownership of the housing built on it, speculation is removed, and focus is put on ensuring accessible housing for those often neglected: low-income families, older people, homeless people, and single mothers. 

Utrecht (NL) is proposing to share its innovative approach to the reception and integration of newcomers in the city, particularly asylum seekers. By revising completely how newcomers are housed, integrated and trained, they create meaningful encounters beyond the labels of ‘refugee’ or ‘local’. The flexibility and focus on the local immediate surroundings of reception centres will enable any city that joins the network to develop their own version which connects their locals and newcomers.  

Urban security

Making urban spaces safer at night is an issue for many European cities. We want to look at two cities offering new approaches to community-based urban security. Piraeus (EL) has developed an holistic model, establishing local collaboration for crime prevention, an online platform to assess physical and cyber threats, and spatial interventions to secure and beautify vulnerable buildings. Turin (IT) focuses on a multi-disciplinary approach to manage public spaces and improve residents’ perception of safety at night. Actions to boost the territorial potential, involving local communities, made neighbourhoods more liveable in the evening. 

Which one is for you?

These cities are looking for partners to transfer these practices and concrete innovation outputs. You can use the partner search tool to get in touch with any of the cities to find out more and develop your network together. 

The Get Involved page has all you need to apply for the URBACT Innovation Transfer Networks!

URBACT aprobă prima rundă de Rețele de Planificare a Acțiunilor.

Un total de 254 de parteneri în proiect s-au alăturat Programului URBACT IV, după aprobarea a 30 de Rețele de Planificare a Acțiunilor de către Comitetul de Monitorizare al programului. Noii beneficiari reprezintă în principal orașe mici și mijlocii din 28 de state europene. De la aspecte tehnice la aspecte practice, de la abordări holistice la abordări segmentate: acești parteneri din cadrul proiectelor vor dezvolta Planuri de Acțiune Integrate pentru a aborda provocările locale comune.

Aruncaţi o privire la cele 30 de rețele ale căror obiective variază de la planuri de mobilitate durabilă pentru zonele urbane și rurale, acțiuni climatice bazate pe loc și incluziune digitală, până la reînnoirea industrială, sprijinul migranților, egalitatea de gen, creșterea verde și achizițiile publice.

Universitatea URBACT salută ediția 2023

În perioada 28-30 august, s-a desfășurat la Malmö (SE), Universitatea URBACT. Ediția din anul 2023 a marcat prima întâlnire în persoană a celor 430 de parteneri din cadrul Rețelelor de Planificare a Acțiunilor recent aprobate.

Continuând tradiția edițiilor anterioare, evenimentul de referință de dezvoltare a capacităților din acest an a oferit participanților instrumente și îndrumări despre cum să-și definească mai bine provocările locale și viziunea pentru schimbare, cu ajutorul societății civile. În prima zi, participanții s-au familiarizat cu instrumente precum Arborele Problemelor și Ziarul de Mâine, urmate de cartografierea și implicarea părților interesate în ziua a 2-a și de un nou instrument (Canvasul de Planificare a Acțiunii) în cea de-a treia zi.

Citiți concluziile principale și urmăriți videoclipul pentru mai multe momente importante, inclusiv un tur cu bicicleta ce a avut ca scop descoperirea nițiativelor de dezvoltare urbană durabilă din Malmö!

Universitatea URBACT din anul 2023 a fost una deosebită, dar nu prima de acest gen. În perspectiva anului 2024, vor avea loc evenimente naționale ,,campus” pentru beneficiarii rețelelor.

3. URBACT se alătură primului Laborator Urban al Uniunii Europene.

În perioada 23-24 noiembrie, a avut loc la Viladecans (ES) primul City Lab UE privind Tranziția Energetică. Acest eveniment tematic, co-organizat de URBACT și Inițiativa Urbană Europeană (EUI), face parte dintr-o serie de laboratoare menite să reunească părțile interesate de la nivel local, național și european pentru a-și îmbunătăți cunoștințele privind bunele practici legate de energie, alimentație și alte provocări urbane conexe.

Acest eveniment a reunit specialiști în energie și reprezentanți ai orașelor europene. Agenda încărcată pe parcursul celor două zile a inclus prezentări din partea Viceprimarului din Viladecans, Jordi Mazon, reprezentanți URBACT, EUI, Alianța Europeană pentru Cercetare în Domeniul Energiei, precum și informații valoroase despre practicile locale de învățare, comunitățile energetice și guvernanța. Excursiile pe jos au constituit un punct culminant în cadrul programului evenimentului, incluzând vizite la compania de energie Vilawatt, clădirile municipale, piața municipală și Școala Enxaneta.

Cum vor sprijini Laboratoarele Urbane ale UE orașele să abordeze presiunile provocate de provocările sociale și de mediu? Parcurgeți articolul și luați act de subiectele care vor fi abordate. Începând cu martie 2024, în Mouans-Sartoux (FR), următorul Laborator Urban al UE va explora rolul orașelor în schimbarea comportamentelor în ceea ce privește producția și consumul de alimente. Mai multe subiecte urmează să fie anunțate!

Punctele Naționale URBACT transformă cuvintele în fapte

Metoda URBACT este despre a oferi orașelor instrumentele și și sprijinul necesare pentru a aborda provocările locale. Cu toate acestea, nu este o surpriză faptul că limbajul poate constitui o barieră în calea acestori tipuri de schimburi transfrontaliere.

În decursul ultimului an, 25 de Puncte Naționale URBACT (PNUs) au fost active, acordând sprijin partenerilor locali din orașe europene și, recent, din Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, prin intermediul Instrumentului de Asistență pentru Preaderare (IPA).

În acest an, majoritatea Punctelor Naționale URBACT au fost desemnate să îndeplinească și rolul de Puncte de Contact Urbane pentru Inițiativa Urbană Europeană, astfel oferind informații pentru ambele entități localizate în țările lor.

Puteți identifica PNU pe site-ul URBACT sau căutați „@URBACT_abrevierea_țării” pe rețelele de socializare.

Secretariatul URBACT salută noii veniți

Anul acesta, ca în fiecare an, echipa URBACT este aici pentru a sprijini orașele. Acum, cu 16 membri ai personalului, Secretariatul lucrează la capacitate maximă, iar echipa continuă să se extindă! Găsiți o față familiară sau una nouă aici.

Interesați să încurajați schimbări pentru orașe mai bune? Verificați cele mai recente oportunități pentru a vă alătura echipei URBACT.

Se întrevăd ... mai multe rețele URBACT!

Se prefigurează multe activități, prima dintre acestea fiind lansarea apelului URBACT pentru Rețelele de Transfer de Inovație (ITNs) în data de 10 ianuarie 2024. Prin intermediul acestor rețele, orașele finanțate anterior în cadrul inițiativei Acțiunile Urbane Inovatoare își vor împărtăși proiectele inovatoare cu alte orașe din întreaga UE, precum și din Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și din Serbia.

Interesat să transferi un proiect inovator în orașul tău? Descoperă ce urmează și vizitează urbact.eu/get-involved pe 10 ianuarie pentru a afla chiar mai multe. Și nu în ultimul rând, salvează data pentru prima sesiune online de informare pe data de 16 ianuarie.

Prin intermediul ITN-urilor, orașelor care au primit finanțare UIA între anii 2016 - 2023 li se oferă oportunitatea să acționeze ca Parteneri Principali și să transfere experiența, know-how-ul și sfaturile lor către orașele interesate să implementeze un proiect similar. Utilizând metodologia de transfer URBACT - Înțelege, Adaptează și Reutilizează - partenerii din cadrul proiectului vor crea o înțelegere mai profundă și tridimensională a practicii originale UIA. În final, orașele din aceste rețele își vor îmbunătăți capacitatea de a proiecta soluții inovatoare într-un mod integrat și participativ și vor identifica surse de finanțare pentru implementare.

Urmăriţi relatările experților Eddy Adams și Matthew Baqueria-Jackson despre metoda Înțelege, Adaptează, Reutilizează.

Pe parcursul a doi ani, printr-un proces organizat de schimb de experiență și învățare între colegi, partenerii din cadrul proiectului vor colabora pentru a dezvolta un plan de investiții personalizat pentru implementarea proiectului de inovare. Cu sprijinul experților URBACT și implicarea unui grup de părți interesate locale în fiecare oraș (Grup Local URBACT) care adună diferite profiluri din interiorul și din afara administrației locale, această inițiativă va fi pusă în practică.

Pe scurt, orașele implicate în acest tip de rețele ar trebui să se aștepte la...

Testarea transferului de inovare

Replicarea inovăriii nu este niciodată ușoară, dar între anii 2021 și 2022, cinci rețele pilot de transfer de inovare au fost desemnate pentru a testa metoda de transfer URBACT. În aceste cinci rețele au fost implicate în total douăzeci de orașe, fiecare reţea fiind condusă de un oraș care implementase un proiect UIA.

Evaluarea finală a reţelelor pilot a dovedit că metoda de transfer URBACT este de succes, dezvăluind câteva puncte importante de luat în considerare:

• Analizând practica UIA

Un proiect transferabil este unul care poate fi ușor modularizat. Proiectele UIA sunt intervenții strategice ample și complexe, concepute pentru un teritoriu specific. Deși transferul integral este rar, este util dacă poți să-l descompui în părți esențiale. În majoritatea rețelelor pilot, partenerii aveau o listă predefinită de componente, ceea ce le-a permis să le selecteze pe cele care ar funcționa cel mai bine în diferite contexte locale. Analiza activelor și obstacolelor, efectuată de expertul rețelei, a contribuit la ghidarea acestor alegeri.

De exemplu, Rotterdam (Olanda) a reușit să adapteze un plan de investiții dezvoltat de Birmingham (Marea Britanie) prin intermediul rețelei USE-IT!. Rotterdam a personalizat instrumente și metode în planul de investiții al Birmingham-ului pentru a susține dezvoltarea unui centru de achiziții pentru cooperativele de lucru de cartier. Participarea în USE-IT! a avut, de asemenea, un impact profund asupra colaborării în Rotterdam, îmbunătățind relațiile dintre Primărie, Agenția Voor Goed care promovează antreprenoriatul social și Fondul de Impact Social Rotterdam.

Cu toate acestea, există riscuri asociate cu modularizarea. Partenerilor le poate fi dificil să înțeleagă pe deplin fiecare componentă și să respingă una sau mai multe module potențial influente. Pentru a atenua acest aspect, majoritatea rețelelor au oferit opțiunea de module, dar au inclus printre acestea unul pe care toți partenerii ar fi de acord să îl transfere.

• Reconstruind

S-a subliniat deja importanța divizării proiectelor ample de inovare strategică. Gândește-te la asta ca la un inginer care demontează o mașină pentru a înțelege mai bine cum funcționează toate piesele componente - atâta timp cât îți amintești unde trebuie să fie fiecare piesă când o reasamblați!

Această abordare este utilă și atunci când partenerii de transfer nu dispun de nivelul de finanțare necesară. Ei pot alege acele elemente pe care cred că le pot finanța. Riscul de care trebuie să fie conștienți aici este că partenerii pot selecta elemente care sunt mai ușoare, mai ieftine și, potențial, mai puțin inovatoare.

Etape cruciale în procesul de transfer

Metoda de transfer URBACT este compusă din diferite etape-cheie care deschid calea către transfer. Prima etapă importantă este studiul de transferabilitate. Acesta este format din informații, date și cifre referitoare la proiectul UIA care sunt adunate în urma vizitelor din fiecare oraș participant în rețea și în urma discuțiilor cu administrația orașului, aleșii locali dar și cu alte părți interesate relevante din afara administrației orașului. Toate datele adunate și analizate constituie o bază de referință pentru fiecare oraș, dar indică și potențialul de transfer al fiecărui oraș, cu puncte forte și puncte slabe la care trebuie să se lucreze în continuare. Acest studiu de transferabilitate devine referința pentru direcția de urmat în ceea ce privește activitățile rețelei și punctele de învățare înaintea transferului propriu-zis.

Alte puncte de referință includ activități de consolidare a capacităților organizate de Secretariatul URBACT, traininguri cu instrumente sau sesiuni tematice și evenimente precum Festivalul Urban URBACT, care reprezintă o sursă de inspirație pentru orașe.

În final, rezultatul tangibil principal al fiecărui partener din proiect este un plan de investiții care include toate resursele necesare și pașii de urmat pentru implementarea practicii UIA (parțial sau integral).

,,Show me the money”

Transferul de soluții urbane inovatoare este foarte rar un proces de copiere și inserare. Un grad de adaptare și reutilizare este încă necesar pentru o transformare reală. Reutilizarea necesită resurse - oameni, planuri și, cel mai important, finanțare.

O nouă caracteristică pentru rețelele viitoare, orașele vor avea și posibilitatea de a testa acțiuni cu un buget redus înainte de a le include în planul de investiții.

La sfârșitul celor cinci rețele pilot, mai mult de trei sferturi dintre parteneri au declarat că vor transfera cel puțin 50% din conceptul original de inovare UIA. Sondajul a mai arătat că 15% dintre parteneri au asigurat deja fonduri pentru acest lucru, în timp ce aproape jumătate erau încrezători că planurile lor de transfer vor fi finanțate până la încheierea proiectului pilot.

Deci, unde vă înscrieți?

Dacă acest articol ți-a captat atenția, poate te-ar interesa să afli cum poate orașul tău să se implice.

Dacă reprezinți un oraș interesat să devină partener de transfer, poți să te conectezi aici începând cu 10 ianuarie și să găsești resursele necesare despre cum poți aplica până la data de 20 martie 2024.

Și nu uita să te înscrii la newsletter-ul URBACT și să ne urmărești pe @URBACT pentru a fi la curent cu noutățile.

Așteptăm cu nerăbdare să te alături comunității URBACT,

Echipa URBACT